Pantaloni fabricați în județul Covasna – în magazinele de lux din Europa

Divertisment

Câteva milioane de perechi de pantaloni sunt croite și cusute anual în fabricile de confecții din județul Covasna, zonă recunoscută ca ”Valea pantalonilor”.

Majoritatea fabricilor au capital străin și sunt profilate pe pantaloni bărbătești, de cea mai bună calitate — nu se răresc, nu fac ”genunchi” și nu trebuie călcați.

Marfa pleacă aproape în exclusivitate la export și ajunge în magazinele de lux din Vestul Europei, unde se vinde la prețuri piperate. O pereche de pantaloni căreia i s-a lipit o etichetă de firmă costă chiar și 200 de euro, adică aproape cât salariul mediu lunar al unei muncitoare dintr-o fabrică de confecții din județul Covasna.

”Imperiul” pantalonilor a început să se ridice în primul deceniu de după 1989 și a compensat în parte închiderea fostelor întreprinderi de stat, intrate în faliment după privatizare, care a lăsat mii de oameni fără locuri de muncă.

Printre primii investitori străini veniți în județul Covasna s-a numărat germanul Dietrich Bock, care a început cu o comandă pentru Hugo Boss. A venit, după cum spunea, din rațiuni economice, mai exact pentru că în Germania forța de muncă e mai scumpă. Apoi au venit și alții, din aceleași considerente — forță de muncă ieftină și calificată.

Covasna trăiește de mai bine de 20 de ani de pe urma acestor fabrici de pantaloni, iar vocile care au prefigurat un viitor sumbru economiei covăsnene, spunând că ”Valea pantalonilor” s-ar putea transforma într-o ”vale a plângerii” după intrarea în Uniunea Europeană, dacă fabricile de confecții se vor muta în alte țări cu forță de muncă mai ieftină, par să se fi înșelat. Cel puțin deocamdată.

Și la ora actuală cea mai rapidă cale să-ți găsești un loc de muncă în județul Covasna e să lucrezi la ”pantalonari”.

„Valea pantalonilor” oferă zilnic zeci de locuri de muncă în domeniul confecțiilor textile, în special pentru femei.

Dacă bați la ușa Agenției de Ocupare a Forței de Muncă din Sfântu Gheorghe afli că aproape jumătate dintre locurile de muncă vacante sunt în domeniul industriei ușoare, prin urmare oricine se poate angaja dacă știe să manevreze o mașină de cusut și să se mulțumească cu un salariu minim pe economie.

*** O analiză postprivatizare relevă că majoritatea întreprinderilor de stat din județul Covasna trecute în portofoliul unor firme private fie au dat faliment, fie au fost lăsate în paragină. Ultima redută, Fabrica de Țigarete din Sfântu Gheorghe, cu o tradiție de peste 110 ani, a fost închisă în 2011. Așa au dispărut de pe piață două branduri românești — ”Carpații” și ”Snagovul” de Sfântu Gheorghe. Fabrica, veche de peste 110 ani, e pustie acum, asemenea altor fabrici închise după privatizare.

*** Până în 1989, județul Covasna a fost un reper în industria construcțiilor de mașini, mii de oameni lucrau în fabricile de aparataj auto, motoare electrice, cutii de viteze sau subansamble auto din Sfântu Gheorghe, care s-au închis pe rând. În acest sector au apărut, însă, semne de redresare în urmă cu câțiva ani, odată cu venirea unor investitori specializați pe accesorii pentru mașini — cablaje auto și volane pentru mașinile de lux.

Reprezentantul companiei suedeze Autoliv, Ionel Fierbințeanu, spune că unul dintre motivele pentru care s-a optat pentru construirea fabricii de volane la Sfântu Gheorghe a fost faptul că în zonă există personal calificat în domeniul industriei textile, prin urmare sunt oameni care pot lucra la confecționarea volanelor.

”În România am luat în calcul 16 locații, dar în cele din urmă am optat pentru Sfântu Gheorghe datorită potențialului uman din zonă, experienței și abilităților profesionale ale muncitorilor care lucrează în industria textilă de aici. (…) Noi facem volane pentru clienții germani și avem standarde de calitate foarte, foarte înalte. Am știut că la Sfântu Gheorghe se confecționează pantaloni de o calitate superioară pentru firme prestigioase, iar acest lucru ne-a determinat să venim aici”, a afirmat Ionel Fierbințeanu.

*** În încercarea de a atrage noi investitori, autoritățile locale din Sfântu Gheorghe au demarat luna trecută lucrările de amenajare a viitorului parc industrial de la Câmpu Frumos, care se va întinde pe o suprafață de aproape 16,5 hectare pe terenul unui fost IAS. Parcul industrial, care va deveni funcțional în aproximativ un an și jumătate, este, potrivit primarului Antal Arpad (UDMR), unul dintre cele mai importante proiecte aflate în derulare, tocmai pentru că va genera noi locuri de muncă pentru localnici.

Antal Arpad consideră că județul Covasna este un teren propice pentru investitori deoarece se află în centrul țării, oamenii sunt harnici, serioși și conștiincioși, iar forța de muncă este mai ieftină decât în alte zone ale țării. Pragmatismul primarului contrastează cu politica fostului primar Albert Almos, care, după patru mandate, a recunoscut că nu a deschis „prea larg porțile investitorilor”, de teama de a nu se schimba componența etnică a zonei, respectiv raportul dintre români și maghiari, care sunt majoritari. Albert Almos a mai spus, atunci, că istoria va demonstra dacă a avut dreptate sau a greșit atunci când a ales această cale.

Autoritățile locale speră, totodată, că viitorul aeroport civil de la Ghimbav-Brașov, care se va afla la o distanță de circa 45 de kilometri de Sfântu Gheorghe, precum și o autostradă care să lege Brașovul de București și de Occident vor aduce mai mulți investitori și mai multă bunăstare în județul Covasna, unde acum salariile sunt mult sub media națională.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *