Vânatul, una dintre bogățiile județului Covasna

Divertisment

”Cătare plină!” este urarea pe care dorește să o audă orice vânător pasionat. Iar vânătorul care vine în județul Covasna are toate șansele să dobândească un trofeu valoros, pentru că în pădurile din zonă trăiesc mii de exemplare de cerbi, căprioare, mistreți, lupi, urși, râși și multe alte specii de animale și păsări sălbatice, care în alte țări au dispărut ori pot fi numărate pe degete.

În Covasna și în alte două județe limitrofe, Harghita și Vrancea, trăiește cea mai mare populație de urși bruni din Europa, aproximativ 2.300 de exemplare.

Goana după trofee a adus de-a lungul timpului numeroși străini în țara noastră, care au plătit mii de euro pentru a-și vedea visul împlinit.

Un vânător din Ungaria, spre exemplu, a vânat, în urmă cu câțiva ani, la Comandău, un cerb uriaș, cotat cu 263 de puncte, al doilea ca mărime capturat vreodată în România și al cincilea la nivel mondial.

”Un cerb de excepție, care a trăit la 1.200 de metri altitudine. Nimeni nu l-a văzut până atunci și nu știa de existența lui, deși avea 14-15 ani, deci era foarte, foarte bătrân”, spune Sarkany Arpad, un om de afaceri din Sfântu Gheorghe, profilat pe turism cinegetic.

Potrivit acestuia, trofeul a rămas, conform legii, în patrimoniul național, iar vânătorul s-a ales cu un mulaj din ghips reprezentând copia cerbului împușcat.

Sarkany Arpad consideră că în munți vânătorul și vânatul au șanse egale.

”Dacă este făcută cu pasiune și după niște criterii ecologice foarte bine stabilite și foarte bine împietruite de-a lungul anilor, vânătoarea e o competiție. Și ca în orice competiție cineva câștigă până la urmă. Trebuie făcut ca această competiție să fie cât mai fair și egal. Un vânător adevărat iese și de 20, 30, 40, de 50 de ori la vânătoare până când reușește să obțină un trofeu”, explică acesta.

Tot de la Sarkany Arpad am aflat că n-ai să vezi niciodată un vânător adevărat cu piciorul pe prada doborâtă.

”Etica vânătorească spune că trebuie respectat cel care a pierdut această competiție, această luptă. Și de obicei vânătorul face un tablou cu animalul împușcat, îi aduce un omagiu. Un vânător adevărat niciodată nu o să calce animalul doborât și la fotografie stă cu pălăria scoasă”, subliniază Sarkany Arpad.

În afara legilor scrise, mai există și o seamă de legi nescrise de care vânătorii ar trebui să țină seama. Una dintre reguli e să nu tragă în iepurele care stă în culcuș, în rața de pe luciul apei și în fazanul care nu e în zbor. O altă regulă e să nu exagereze cu poveștile vânătorești, regulă ce pare a fi cel mai greu de respectat.

Conform tradiției, vânătorii din județul Covasna se întâlnesc o dată pe an la un festival cinegetic la Malnaș Băi pentru a se lăuda cu armele, cu câinii de vânătoare, cu trofeele dobândite, dar mai ales pentru a depăna povești.

După ce ani la rând vânătorii s-au întrecut în a aduce cele mai mari trofee, la ultimele ediții s-au străduit să le aducă pe cele mai bizare, recoltate de la animale cu malformații genetice sau dobândite.

De fiecare dată organizează și un concurs gastronomic, evident, cu carne de vânat, care nu e tocmai lesne de gătit, pentru că trebuie să știi cum să o frăgezești, să o condimentezi, să-i potrivești mirodeniile, ceaunul, lemnele și focul ca zeama să clocotească doar atât cât trebuie.

Unele dintre cele mai valoroase trofee capturate în pădurile din județul Covasna, dar și în alte locuri din lume de către vânătorii covăsneni pot fi văzute la Muzeul cinegetic din Sfântu Gheorghe, inaugurat anul trecut. Acesta cuprinde și o bogată expoziție de arme de vânătoare, documente și fotografii, majoritatea provenind din colecții particulare. Cea mai mare donație, în valoare de circa 100.000 de euro, constând în trofee și animale sălbatice împăiate, a fost făcută de Sarkany Arpad.

Printre exponate pot fi văzute cel mai mare urs brun capturat de Nicolae Ceaușescu în județul Covasna, aflat pe locul al treilea în clasamentul mondial, și un trofeu de râs medaliat cu aur în 1971, la Expoziția mondială de la Budapesta.

Muzeul cuprinde și o zonă interactivă, unde vizitatorii pot atinge animalele împăiate, pot obține informații pe ecrane touch screen despre speciile de animale și pot ”vâna” cu o pușcă cu laser.

Instituția muzeală a fost amenajată de Primăria Sfântu Gheorghe și Asociația ”Vadon” cu scopul de a promova potențialul natural și turistic al județului Covasna, dar și de a dezvolta interesul și dragostea copiilor, în special pentru necuvântătoare și pentru natură, în general.

În decurs de un an, muzeul a avut aproape 9.000 de vizitatori, în cea mai mare parte copii, un număr ce depășește așteptările administratorilor.

Directorul executiv al Asociației ”Vadon”, Demeter Janos, spune că numărul mare de vizitatori se datorează în bună parte diversificării ofertei, în cadrul muzeului fiind organizate proiecții de filme și cursuri de științele naturii.

”Ne-am preocupat să diversificăm activitatea, am cumpărat foarte multe filme cu viața animalelor, am făcut proiecții, am oferit școlilor posibilitatea să țină orele de științele naturii la muzeu. Ne-am străduit în primul rând copiii să se simtă bine, pentru că ei duc vestea mai departe și așa ne pot veni mai mulți vizitatori”, afirmă Demeter Janos.

Următorul pas va fi realizarea unor centre de vizitare a animalelor sălbatice în mediul lor natural, unde vor putea fi vânate nu cu armele, ci cu aparatele de fotografiat. Asociația ”Vadon” va amenaja mai multe foișoare de observație și bordeie săpate în pământ, de unde turiștii să poată vedea animalele sălbatice și păsările, dar și să captureze trofee pe peliculă.

”Fotografia despre viața sălbatică a animalelor este un domeniu absolut fascinant și foarte la modă în toată lumea. E o artă extraordinară și pretențioasă și din punctul de vedere al aparaturii și al celor care realizează fotografiile și care sunt puși de multe ori în situații diverse și dificile. (…) Dacă va exista interes pentru acest lucru putem face chiar de anul viitor aceste locuri de observație. Pot fi puse oriunde, în păduri, lângă râuri, în mlaștini, peste tot se pot surprinde imagini interesante”, susține Demeter Janos.

Proiectul a fost denumit ”Adventure Wildlife”, iar printre zonele vizate se numără Cheile Vârghișului, Lacul Sfânta Ana, Mestecănișul de la Reci și bălțile de la Sântionlunca.

Un alt proiect menit să protejeze pe de o parte urșii, care au găsit habitat favorabil în județele din inima țării și s-au înmulțit foarte mult, iar pe de altă parte oamenii, care au avut de suferit din cauza lor, a fost inițiat de Agențiile de Protecție a Mediului Covasna, Harghita și Vrancea.

În cadrul proiectului intitulat ”LifeUrsus”, demarat în 2011 și finanțat de Comisia Europeană prin Programul Life Natura cu 500.000 de euro, a fost realizat și un portal www.carnivoremari.ro, prin intermediul căruia orice persoană din lume poate afla date despre populația de urși bruni din cele trei județe. Site-ul prezintă zonele în care există bârloguri de urși, locurile interzise sau periculoase pentru turiști, informații despre pagubele pricinuite de aceste animale, despre braconaj și operațiunile de salvare a puilor orfani, precum și imagini surprinse pe teren cu ajutorul unor camere web sau aparate foto.

Lucruri importante pentru orice iubitor de natură, care abia a așteptat să iasă firul crud al ierbii ca să se bucure de drumețiile prin pădure.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *